1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
|
#use wml::debian::translation-check translation="e403c012715a62dde46972bea951beccc75461d4"
#use wml::debian::template title="Ce înseamnă liber?" NOHEADER="yes"
<H1>Ce înseamnă liber? <tt>sau</tt> Ce înțelegeți prin software liber?</H1>
<P><strong>Notă:</strong> În februarie 1998 un grup a început înlocuirea termenului
<q><a href="https://www.gnu.org/philosophy/free-sw">Free Software</a></q> cu
<q><a href="https://opensource.org/osd">Open Source Software</a></q>.
Amândouă se referă la același lucru.
<P>Mulți oameni care abia au întâlnit software liber sunt derutați
deoarece cuvântul englezesc „free” din expresia „free software” nu este
folosit în sensul în care se așteaptă. Pentru ei „free” înseamnă gratuit.
Un dicționar englez enumeră aproape douăzeci de înțelesuri diferite pentru
„free”. Numai unul din ele înseamnă gratuit. Restul se referă la libertate
și la absența constrângerilor. Când vorbim despre <em>Software Liber</em>,
înțelegem libertate, nu preț.
<P>Programele care sunt „free” în sensul că nu trebuie să plătiți pentru a
le utiliza nu prea sunt libere. Nu aveți permisiunea să le transmiteți mai
departe, și mai mult ca sigur nu puteți să le îmbunătățiți. Programele
licențiate fără costuri sunt de obicei o armă într-o campanie de marketing
pentru a promova produse înrudite, sau să ducă un competitor mai mic la
faliment. Nu există vreo garanție că vor rămâne gratuite.
<P>Adevăratele programe libere sunt întotdeauna libere. Programele care
sunt plasate în domeniul public pot fi luate și puse în programe
non-libere. Orice îmbunătățire este deci pierdută pentru societate. Ca să
rămână liber un program trebuie să aibă drept de autor și să fie
licențiat.
<P>Pentru neinițiați, un program este sau nu este liber. În viața reală
este mai complicat decât atât. Pentru a înțelege implicațiile faptului că
un program este numit liber, trebuie să facem un ocol prin lumea
licențelor software.
<P>Drepturile de autor sunt o metodă de protejare a drepturilor autorului
anumitor tipuri de lucrări. În cele mai multe țări, programele pe care le
scrieți sunt automat protejate de drepturi de autor. O licență este felul
în care autorii permit folosirea creației lor (programe în cazul de față)
de către alții, într-un mod care este acceptabil pentru ei. Depinde de
autor să includă o licență care declară în ce fel poate fi folosit
programul. Pentru o discuție a drepturilor de autor vedeți
<A HREF="https://www.copyright.gov/">https://www.copyright.gov/</A>.
<P>Bineînțeles, circumstanțe diferite cer licențe diferite. Companiile de
software încearcă să își protejeze interesele și fac public numai
programul compilat (care nu este inteligibil pentru oameni) și impun multe
restricții la folosirea lui. Autorii de programe libere pe de altă parte
au în vedere o combinație a următoarelor condiții:
<UL>
<LI>Nepermiterea reutilizării codului lor în programe proprietare. Din
moment ce ei dau acces liber la codul lor pentru toată lumea, ei nu
vor ca alții să îl fure. În acest caz, folosirea codului este ca o
încredere acordată: puteți să-l folosiți atâta timp cât respectați
aceleași reguli.
<LI>Protejarea identității autorului codului. Oamenii au mândria muncii lor
și nu vor ca alții să vină să le șteargă numele sau să spună că este
munca lor.
<LI>Distribuirea codului sursă. Una din problemele programelor
proprietare este imposibilitatea de a repara o problemă sau de a
personaliza programul, deoarece codul sursă nu este accesibil. De
asemenea compania poate decide să oprească suportul pentru componenta
de computer pe care o folosiți. Multe licențe libere forțează
distribuirea codului sursă. Acest lucru protejează utilizatorul prin
posibilitatea de a personaliza programul pe care îl folosesc, după
necesitățile pe care le au.
<LI>Forțarea oricărei lucrări care include o parte din lucrarea lor (ceea
ce se numește <em>lucrare derivată</em> în discuțiile despre drepturi
de autor) să folosească aceeași licență.
</UL>
<P>Mulți oameni își scriu propria licență. Acesta este o sarcină dificilă
căci implică multe subtilități. Prea des cuvintele folosite sunt ambigue,
sau oamenii crează condiții care intră în conflict unele cu altele.
Scrierea unei licențe valide într-o instanță judecătorească este și mai
dificil. Din fericire există deja câteva licențe gata scrise care probabil
fac ceea ce aveți nevoie.
<P>Trei dintre cele mai răspândite licențe sunt:
<UL>
<LI><A HREF="https://www.gnu.org/copyleft/gpl.html">Licența publică
generală GNU (GPL)</A>. Câteva informații de bază despre licențele de
programe și o copie a licenței poate fi găsită la
<A HREF="https://www.gnu.org/copyleft/copyleft">situl web GNU</A>.
Aceasta este cea mai folosită licență liberă din lume.
<LI><A HREF="https://opensource.org/blog/license/artistic-2-0">Licența artistică</A>.
<LI><A HREF="https://opensource.org/blog/license/bsd-3-clause">Licență de tip BSD</A>.
</UL>
#<!--
#Evident, o singură licență nu va satisface nevoile tuturor. Pentru a ajuta oamenii, alegeți
#licență care este cea mai apropiată pentru ei. Poate vreți să vă uitați la
#<A HREF="license_disc">compararea noastră a licențelor comune de „free software”</A>.
#-->
<P>Câteva caracteristici comune a acestor licențe.
<UL>
<LI>Puteți instala programul pe cât de multe calculatoare doriți.
<LI>Orice număr de persoane pot folosi programul în același timp.
<LI>Puteți face oricâte copii ale programului și să le distribuiți
la cine vreți (redistribuire liberă sau deschisă).
<LI>Nu sunt restricții cu privire la modificarea programului (cu
excepția păstrării anumitor note intacte).
<LI>Nu sunt restricții cu privire la distribuirea sau chiar a
comercializării produsului.
</UL>
<P>Acest ultim punct, care permite programului să fie vândut pare să
contrazică întreaga idee de software liber. Este de fapt unul din punctele
ei tari. Din moment ce licența permite redistribuirea liberă, o dată ce o
persoană are o copie poate să o distribuie singur. Poate chiar să o și
vândă. În practică, costurile pentru a face o copie electronică sunt
aproape nule. Cererea și oferta vor menține prețurile mici. Dacă este
convenabil pentru un program mare sau o combinație de programe să fie
distribuită pe un mediu, cum ar fi un CD, comerciantul este liber să ceară
oricât. Dacă profitul net este prea mare, noi comercianți vor intra pe
piață și competiția va micșora prețul. Ca rezultat, puteți cumpăra
întreaga distribuție Debian pentru câțiva dolari.
<P>În timp ce programele libere nu sunt chiar fără constrângeri (numai
punând ceva în domeniul public poate fi), acestea dau utilizatorului
flexibilitatea de a face ce este nevoie pentru a-și face treaba. În
același timp protejează drepturile de autor. Aceasta este libertate
adevărată.
<P>Debian este un susținător puternic a programelor libere. Deoarece
există multe licențe software diferite, a fost dezvoltat,
<A HREF="../social_contract#guidelines">Ghidul Debian pentru Software
Liber (DFSG)</A>, care conține definiția a ce constituie software liber.
Numai programe care respectă DFSG sunt acceptate să facă parte din
distribuția principală Debian.
|
